Skip to main content

Ziua Naţională este de fiecare dată un prilej în care poporul este pus faţă în faţă cu istoria. Pentru România cifra a ajuns la 102, poate cea mai tumultoasă sută de ani din întreaga există a acestui popor, în care am experimentat şi regi şi dictatori, mai multe crize economice şi catastrofe, un mare Război şi o Revoluţie uriaşă.

Chiar şi astăzi zi, când sărbătorim 102 ani de la Marea Unire, o facem într-un mod atipic, mai mult online şi mai puţin fizic, semn că vremurile se schimbă cu o viteză cu care istoria abia pare că ţine pasul.

La 1 Decembrie 1918 nu exista nici internet şi nici televizor, nici măcar aparat de radio, şi totuşi la Marea Adunare Naţională, organizată la Alba Iulia, o sută de mii de români au sosit din toate colţurile Transilvaniei, mulţi îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, alţii cu uniformele militare ale momentului, toţi animaţi de visul unirii întregii românimi.

Iar primul articol al hotărârii de la Alba Iulia reverberează şi azi în inimile noastre: “Adunarea naţională a românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi, la Alba Iulia, în ziua de 18 noiembrie (1 decembrie) 1918, decretează unirea acelor români şi a teritoriilor locuite de dânşii cu România”. Anterior datei de 1 decembrie, pe 27 martie, respectiv 15 noiembrie 1918, Adunările Naționale din Basarabia și Bucovina – provincii românești atât din punct de vedere etnic, cât și istoric – deciseseră, de asemenea, unirea cu România.

Tonul acestor acţiuni îndrăzneţe a fost dat însă pe 11 februarie 1918, de către președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson, care a proclamat principiul autodeterminării popoarelor şi a rostit următorul discurs: „Aspirațiile naționale trebuie respectate; de acum înainte, oamenii nu mai pot fi dominați și guvernați decât cu consimțământul lor”. Aşa a luat naştere România Mare, dar şi state noi, precum Ucraina, o prezenţă în premieră pe harta lumii, în timp ce Polonia redevenea ţară după ce mai bine de un secol fusese ştearsă din orice atlas.

Transformările majore ce au urmat Primului Război Mondial îşi arată şi astăzi efectele, la 102 ani de la istoricele evenimente. În aceşti peste o sută de ani, România a cunoscut democrație, dictatură și din nou democrație, a avut diferite forme de guvernare și niveluri diferite de dezvoltare socio-economică. Astăzi, România este al șaselea stat ca mărime și populație din Uniunea Europeană şi este membru strategic al NATO.

Şi, totuşi, Ziua Naţională a României marchează în 2020 cea mai restrânsă paradă militară din istoria celebrărilor. Doar aproximativ 150 de militari din Ministerul Apărării Naţionale au fost selecţionaţi ca participanţi activi la ceremonia oficială în format restrâns, organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României în Piaţa Arcul de Triumf, din Bucureşti. În plus, din cauza pandemiei, evenimentul se desfăşoară fără public, audienţa fiind exclusiv online. În acest context merită subliniată abordarea Ministerului Afacerilor Externe, care face recurs la valorile cultural-istorice ale neamului românesc.

Adaptând mijloacele de întâlnire și comunicare în contextul unui an dificil, este un privilegiu pentru diplomația română să propună un spațiu virtual de celebrare a acestei sărbători naționale pentru români, dar și prietenilor și partenerilor României, oriunde se află aceștia. În contextul actual fără precedent, cu numeroase restricții impuse de pandemie, este foarte important să ne amintim că apropierea este definită mai ales de solidaritate și de sentimentul apartenenței la valori comune.

Ministerul Afacerilor Externe sărbătorește Ziua Națională într-un dialog virtual, cu sprijinul unor operatori culturali consacrați, ale căror eforturi sunt o marcă a spiritului creativ și a creației care contribuie la imaginea României contemporane”, se arată într-o comunicare MAE.

Spectacolele propuse spre vizionare online sunt de-a dreptul fascinante:

George Enescu – Poema română Op.1 (1897)

Puteţi urmări înregistrarea concertului aici

Poema română este prima piesă orchestrală compusă de George Enescu, în 1897, când abia absolvise conservatoarele din Viena și Paris. Chiar dacă avea doar 16 ani când a scris-o, lucrarea este o realizare considerabilă, întrucât Enescu avea încă de atunci o înțelegere substanțială a orchestrei. Până la acel moment, marele muzician compusese deja trei dintre cele patru Simfonii de şcoală pentru orchestră, un Concert pentru vioară, o Baladă pentru vioară și orchestră, o Uvertură tragică, precum și o Fantezie pentru pian și orchestră, și – mai mult de atât – avea experiența de a cânta într-o orchestră și ca solist. Premiera Poemei române a avut loc la Paris, în ianuarie 1898, sub bagheta lui Edouard Collonne. Enescu însuși a dirijat prima reprezentație la București, în martie 1899. Lucrarea a fost dedicată reginei Elisabeta a României. Între anii 1948 și 1989 această piesă nu a mai fost interpretată pe scena românească din motive politice, întrucât Poema se încheie cu acordurile Imnului Regal (Trăiască Regele), imnul național al României între 1884 și 1948. A fost inclusă într-un concert al Filarmonicii din București abia în 1990. Poema română a fost interpretat pentru prima dată la Festivalul Internațional George Enescu în cadrul ediției din 2017, la Ateneul Român, de orchestra franceză Les Siècles și Corul Regal, sub bagheta maestrului François-Xavier Roth.

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu este un eveniment ce promovează excelența în artele spectacolului. Teatrul Național Radu Stanca Sibiu și Festivalul Internațional de Teatru Sibiu oferă o serie de daruri teatrale online. // Sibiu International Theater Festival is an event that promotes excellence in the performing arts. Radu Stanca Sibiu National Theater and Sibiu International Theater Festival open for us a series of online performing gifts.

Ediția specială FITS online „Puterea de a crede” // ”The Power of Faith ” FITS online Special Edition – spectacolele și evenimentele din cadrul FITS online sunt difuzate gratuit online, în fiecare sâmbătă, duminică, luni și marți exclusiv pe site-ul festivalului // free broadcast of performances and events from FITS online from Saturday to Tuesday on the festival website : https://www.sibfest.ro/fits-online

Spectacole lectură „Virgil Flonda” / ”Virgil Flonda” Reading events – în fiecare miercuri, gratuit online, pe pagina de Facebook FITS și pagina de Facebook TNRS // free streaming on the Facebook pages of FITS and TNRS each Wednesday: https://bit.ly/3m0wSrc 

ActoriSBOnline – Daruri teatrale // ActoriSBOnline – Perfoming Gifts – în fiecare miercuri, joi și vineri, momente umoristice, recitaluri de poezie, scene din spectacolele TNRS, de la Secția Română și Secția Germană, gratuit online, pe pagina de Facebook a TNRS și canalul de YouTube // comedy performances, poetry, and extracts of TNRS plays (in Romanian and German) from Wednesday to Friday: https://bit.ly/3m58V23 

TNRS – Scena Digitală / TNRS – The Digital Scene – în fiecare miercuri, joi și vineri, spectacolele Naționalului sibian, în format digital, înregistrate video în condiții de calitate high definition a sunetului și imaginii, pot fi vizionate, de oriunde din lume, pe bază de bilet // the plays of the TNRS programme (digital format, high definition recording), worldwide access (ticket requested):: www.tnrs.ro/scena-digitala

Șaraimanic este o colecție de întâlniri, concerte și povești cu (poate) ultima generație de lăutari. Lăutărie și povestitorie. // Șaraimanic is a collection of stories, encounters and concerts of (probably) the last generation of Romanian gipsy musicians called “lăutari”.

https://www.facebook.com/Saraimanic1

  Episodul 1 de povești cu Taraf de Caliu // Episode 1 of stories with Taraf de Caliu

  Episodul 2 de povești cu Lăutarii de Aur ai Bucureștiului // Episode 2 of stories with Lăutarii de Aur ai Bucureștiului

ICR Londra

Seria de filme “Who is Romania” este scrisă și prezentată de Tessa Dunlop, doctor în istorie, personalitate media britanică și expert în relațiile româno-britanice, și promovează România într-o manieră inovatoare. Proiectul contribuie la (re)descoperirea următoarelor 6 personalități românești cu destine remarcabile: Ștefan cel Mare; Regina Maria, George Enescu, Nicolae Grigorescu, Mihail Sebastian, Constantin Brâncuși. // The mini-series “Who is Romania”  aims to create visibility and awareness in Britain for extraordinary Romanian personalities and to promote Romania in an innovative manner. “Who is Romania” contains 7 short engaging episodes that tell the rich story of Romania through its most outstanding historical and cultural personalities.
http://www.icr-london.co.uk/article/who-is-romania-series.html

Istoria României și a zilei de 1 Decembrie în bogatul fond al Arhivelor Diplomatice 

Cu ocazia Zilei Naționale, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe vă prezintă un grupaj de documente diplomatice și fotografii de epocă ce redau atmosfera evenimentelor de la 1918, rememorând totodată și contribuția diplomației române la realizarea și recunoașterea internațională a Marii Uniri. Proiectul de acum un veac a reprezentat o realizare a unor idealuri mai vechi, îndeplinite treptat, începând cu 1859, și la care au contribuit într-un efort comun Casa Regală, clasa politică, diplomația și armata, susținute de voința, eforturile și sacrificiile poporului român.1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, dată la care Marea Adunare de la Alba-Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, creându-se totodată un stat național unitar. 

În anul 1990 a fost adoptată ca Ziua Națională a României, dar 1 decembrie are o istorie veche de peste 100 de ani, fiind o festivitate care a însemnat foarte mult pentru România Mare de după 1918, indiferent de datele diferite la care s-a sărbătorit Ziua Națională de-a lungul timpului.

Leave a Reply

four × 2 =