Skip to main content

Pare paradoxal, dar după milenii de existență și conviețuire, abia de 34 de ani sărbătorim Ziua Internaţională a Populaţiei. Sărbătorim o grămadă de alte lucruri şi invenţii de mult mai mult timp, însă pe oameni îi celebrăm abia doar din 1987, când populaţia planetei a depăşit 5 miliarde de locuitori.

Impactul pandemiei de coronavirus asupra fertilității va ocupa un loc central ca temă pentru sărbătoarea din acest an, iar Divizia de Populație a ONU va organiza miercuri 14 iulie, în colaborare cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), un panou de discuții online cu demografi și experți în populație, între orele 16.00 şi 16.45 (ora României), pentru a discuta despre impactul pandemiei. despre preferințele și comportamentele privind fertilitatea, disponibilitatea și utilizarea planificării familiale, căsătoria adolescenților, provocările colectării datelor și multe altele.

Citește și: Ziua Oceanul Planetar. Apele noastre suferă mai mult decât oricând, legile actuale nu le mai protejează. Exemple triste de cum ne distrugem planeta

În 1950, la cinci ani de la fondarea ONU, populaţia mondială era de aproximativ 2,6 miliarde de oameni. A ajuns la şase miliarde în 1999. În octombrie 2011, populaţia globală era de şapte miliarde, iar în prezent, pe Terra, sunt aproximativ 7,88 miliarde de oameni.

Aproape 61% din populaţia lumii trăieşte în Asia (4,56 miliarde), 16% în Africa (1,27 miliarde), 10% în Europa (738 milioane), 8% în America Latină şi Caraibe (650 milioane), iar restul de 5% în America de Nord (355 milioane) şi Oceania (38 milioane). China (1,41 miliarde) şi India (1,37 miliarde) rămân cele două mari ţări, ambele cu peste un miliard de oameni, reprezentând 19% şi 18% din populaţia lumii. În jurul anului 2027, se preconizează că India va depăşi China ca număr de populaţie. Potrivit estimărilor Diviziei ONU pentru Populaţie, aproximativ 83 de milioane de oameni cresc populaţia lumii în fiecare an. Chiar presupunând că nivelul fertilităţii va continua să scadă, populaţia globală va fi de 8,6 miliarde în 2030, de 9,8 miliarde în 2050 şi de 11,2 miliarde în 2100, conform proiecţiei de variantă medie.

Citește și: Cum se va încheia pandemia de coronavirus! Există patru moduri prin care se va sfârși acest coșmar

“Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă este modelul lumii pentru un viitor mai bun pentru toţi pe o planetă sănătoasă. De Ziua mondială a Populaţiei, recunoaştem că această misiune este strâns legată de tendinţele demografice, inclusiv creşterea populaţiei, îmbătrânirea, migraţia şi urbanizarea”, declară secretarul general al ONU, António Guterres, cu ocazia acestei zile.

Pentru România, perspectivele pe termen lung sunt sumbre

Pentru ţara noastră cifrele sunt însă destul de sumbre. Populația României va scădea la 13,65 milioane de persoane până în 2070, de la 19,35 milioane de persoane în 2019, potrivit datelor Eurostat citate într-un amplu raport al Comisiei Europene privind evoluția demografică a țării noastre. Noile cifre sunt mult mai pesimiste față de un raport de țară publicat de Comisie în februarie 2020, care estima că populația României va scădea până la 15 milioane de locuitori până în 2070.

Comisia estimează că raportul de dependență a persoanelor în vârstă se va dubla de la 28,6% în 2019 la 56,9% în 2070, din cauză că generația „decrețeilor” va atinge vârsta de pensionare, dar și ca rezultat al creșterii speranței de viață. Raportul de dependență a persoanelor în vârstă reprezintă raportul dintre numărul persoanelor în vârstă (persoane de peste 64 ani) şi populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) exprimat la 100 de persoane.

Citește și: PANDEMIA A ADÂNCIT RUPTURA DINTRE PĂRINŢII PLECAŢI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE ŞI COPIII LĂSAŢI ÎN ROMÂNIA. HARTA PE JUDEŢE A MINORILOR RĂMAŞI SINGURI ACASĂ, CÂT DE DRAMATICĂ E SITUAŢIA

Pentru bărbați, se estimează că speranța de viață la naștere va crește cu 11,6 ani, de la 71,9 ani în 2019 la 83,5 ani în 2070. Pentru femei, este estimată o creștere a speranței de viață la naștere de 9 ani, de la 79,5 ani (în 2019) la 88,5 ani (în 2070). Speranța de viață la 65 de ani va crește cu 7 ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, între anii 2019 și 2070. Potrivit datelor, România se regăsește printre țările din top, în materie de creștere a speranței de viață la naștere.

Comisia Europeană mai atrage atenția că una dintre principalele cauze pentru îmbătrânirea populației în România este rata scăzută a fertilității. În 2015, rata fertilității a fost de 1,76 copii pe femeie, sub nivelul optim de înlocuire. Nivelul estimat de Eurostat pentru rata fertilității în România în 2070 este de 1,89. Deși populația tânără scade ca urmare a scăderii constante a numărului de femei de vârstă fertilă, există încă unele semne pozitive ale creșterii ratelor de fertilitate, afirmă instituția.