Skip to main content

ZIUA MONDIALĂ A ANIMALELOR. “Animalele sunt ca nişte îngeraşi trimişi pe pământ, ca să ne înveţe cum să iubim. Nu se înfurie şi nu ne trag pe sfoară, ele sunt acolo mereu pentru noi”. Afirmaţia îi aparţine dr. Whitney Mandel, care dorea astfel să sensibilizeze auditoriul şi să-l scoată din starea de rigiditate egoistă în care l-a înţepenit jungla urbanp.

Motivele afirmaţiei sunt simple şi cât se poate de reale. Milioane de animale domestice din întreaga lume nu au acces la îngrijire veterinară, sunt exploatate şi îşi trăiesc viaţa în suferinţă. Dar majoritatea dintre noi, prea preocupaţi de animalele de care avem grijă şi le hrănim în curţile şi apartamentele noastre şi pe care le preţuim ca pe propria noastră familie, nu vedem această durere.

Citeşte şi: ZIUA INTERNAŢINALĂ A NONVIOLENŢEI. PAȘNICI ÎNTR-O LUME BRUTALĂ, CELE ȘASE PRINCIPII CU CARE ÎNVINGEM RĂUL

Poate tocmai ca să ne deschidem ochii şi sufletul către suferinţele celor care nu cuvântă, fie ele vieţuitoare domesticite sau nu, există o zi rezervată anume în fiecare an, 4 octombrie, zi de sărbătoare a Sfântului Francisc de Assisi, patronul spiritual al animalelor. Este Ziua Mondială a Animalelor, sărbătorită în fiecare țară, indiferent de naționalitate, religie, credință sau ideologie politică. Legenda spune că sfântul avea puterea de a instrui şi certa animalele, reuşind chiar să îmblânzească un lup doar cu vorba bună.

Istoria celebrării unei astfel de zile este aproape centenară, ideea aparţinându-i lui Heinrich Zimmermann, care a organizat în 1925 prima Zi Mondială a Animalelor, la Palatul Sporturilor din Berlin, eveniment la care au participat peste 5.000 de persoane. Importanţa este azi, în 2020, mai mare ca oricând, cu atât mai mult cu cât primăvara trecută ONU a dat publicităţii un raport despre biodiversitate din care reiese că până la un milion de specii animale şi vegetale riscă să dispară, multe dintre acestea “în deceniile următoare”. Este de datoria noastră să nu lăsăm ca asta să se întâmple şi de aceea, în multe părţi ale lumii se organizează în această zi o serie de evenimente, inclusiv de sensibilizare şi educare, se inaugurează noi adăposturi, se organizează evenimente de adopţie a animalelor de companie şi utilitate sau chiar de binecuvântare a acestora.

CIFRE CARE NE DAU FIORI

Activiștii din întreaga lume folosesc Ziua Mondială a Animalelor pentru a atrage atenția asupra celor mai presante provocări cu care se confruntă animalele. Potrivit World Animal Day, acestea sunt:

  • aproximativ 6,5 milioane de animale de companie ajung anual în adăposturile de animale din SUA; în fiecare an, aproximativ 1,5 milioane de animale adăpostite sunt eutanasiate (670.000 de câini și 860.000 de pisici).
  • rechinii au mai multe motive să se teamă de oameni decât avem noi motive să ne temem de ei. Revista Marine Policy scrie că în jur de 100 de milioane de rechini sunt uciși în fiecare an de oameni, în schimb, potrivit fișierului internațional al atacurilor rechinilor, aflat Muzeul de Istorie Naturală din Florida, rechinii ucid în medie șase oameni în fiecare an.
  • în fiecare an, în Japonia sunt ucise peste 330 de balene minke, inclusiv femele gestante. Norvegia și Islanda permit, de asemenea, uciderea balenelor. Balenele minke sunt printre cele mai frumoase creaturi din ocean și sunt protejate prin Legea privind Protecția Mamiferelor Marine.
  • testele pe animale au făcut mult timp parte atât din domeniul medical, cât și al produselor cosmetice și, din păcate, unele laboratoare păstrează şi astăzi animalele în condiții îngrozitoare și le supun unor experiențe abuzive, toate în numele cunoașterii științifice și al inovaţiei.
  • schimbările climatice au un impact negativ atât asupra oamenilor, cât și asupra animalelor, iar defrișarea pădurilor tropicale este un factor agravant, care ameninţă anumite specii cu dispariţia. Una dintre cele mai dăunătoare practici de defrișare este cauzată de recoltarea uleiului de palmier, produs care se găsește în 40% până la 50% din gospodăriile din SUA. Una dintre speciile cele mai afectate de această practică este urangutanul, peste 90% din habitatul său fiind distrus în ultimele două decenii. Alte mamifere mari care suferă de pe urma schimbărilor climatice globale sunt urșii polari, rinocerii, elefanții și tigrii.

“Dacă animalele ar putea vorbi, oamenii ar începe să plângă”, spunea Anthony Douglas, într-o încercare disperată de a ne atrage atenţia asupra prietenilor noştri necuvântători. Poate de astăzi, cei care n-am făcut-o încă, ar trebui să ne aplecăm mai mult ce încearcă aceştia să ne spună.