Skip to main content

Berea este probabil cea mai veche băutură alcoolică din lume, prezența sa fiind atestată în cea mai veche scriere cunoscută, Codul lui Hammurabi, care datează din Babilonia anilor 1.770 î.Hr. Din cele 282 de articole de lege sculptate în piatră, patru sunt exclusiv despre bere. Astfel, se acorda raţie zilnică de bere, în funcţie de statut şi se interzicea sub ameninţarea unor pedepse aspre adăugarea de apă în bere, după fermentaţie.

Ziua Internaţională a Beri. Istoria acestei sărbători

În ciuda vechimii produsului, Ziua Internaţională a Berii a fost marcată pentru prima dată abia în anul 2008. De la o sărbătoare iniţial restrânsă, organizată în oraşul american Santa Cruz, din statul California, evenimentul a ajuns în prezent să fie marcat în peste 200 de oraşe la nivel mondial.

Ideea unei astfel de zile a aparţinut lui Jesse Avshalomov, care un an mai devreme, în 2007, a convins, împreună cu mai mulţi prieteni şi împătimiţi ai acestei băuturi, patronul unui bar local să declare o zi de la începutul lui august drept zi a berii. Apoi, evenimentul a fost popularizat pentru a fi marcat ca o sărbătoare la nivel mondial. Astfel, în următorul an, a fost organizată o campanie de promovare în Marea Britanie şi în America de Sud.

Citește și: Ziua internațională a băuturilor. Cum ar arăta viața noastră dacă nu am bea nimic?

Berea ocupă a treia poziţie în topul mondial al băuturilor, doar apa şi ceaiul fiind consumate în cantităţi mai mari. Este o băutură alcoolică fermentată din cereale, caracterizată prin gustul amar şi compusă din patru ingrediente principale: orz, drojdie, apă şi hamei. Răcoritoare, având diferite arome, este consumată încă din vechime, potrivit unor surse care menţionează realizarea berii în Mesopotamia, în urmă cu 6.000 de ani.

Pe 27 aprilie 2018, Centrul de studii despre bere, sănătate şi nutriţie a publicat un studiu potrivit căruia consumul moderat de bere, adică 330 ml/zi în cazul femeilor şi 660 ml/zi în cazul bărbaţilor, poate creşte concentraţia de colesterol bun, HDL, cu aproximativ 8%. Atunci când berea este consumată cu moderaţie, concentraţiile de HDL din sânge pot creşte şi se formează acizi biliari care menţin colesterolul solubil şi previn formarea calculilor biliari, susţin reprezentaţii centrului.

În raportul anual al Asociaţiei Berarii României se arată că piaţa berii a rămas stabilă în 2020, înregistrând o creştere cu 0,5% în volum, până la 16,75 milioane hectolitri. Ponderea sectorului HORECA în vânzările de bere s-a înjumătăţit, de la 15% în 2019, până la 8% în 2020. “2020 a fost un an cu multe provocări pentru societate şi pentru piaţa de bere din România. Restricţiile impuse din cauza situaţiei generate de coronavirus au afectat puternic sectorul ospitalităţii şi, implicit, industria noastră. Pierderile cauzate de închiderea HORECA au fost compensate parţial de achiziţiile din comerţul cu amănuntul, mutându-se consumul de bere acasă, precum şi de faptul că a fost un an cu vreme bună. Totodată, presupunem că piaţa s-a menţinut la nivelul anului anterior şi datorită faptului că mulţi români din afara ţării, din cauza restricţiilor din statele unde îşi desfăşurau activitatea, au revenit pentru o perioadă acasă, au stat alături de familie şi şi-au petrecut aici concediile”, spune Dragoş Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Berarii României.

Consumul de bere a scăzut în timpul pandemiei de coronavirus

Înainte de pandemie, berea servită în sectorul ospitalităţii genera 443 milioane de euro în economia românească în vreme ce anul trecut a generat doar puţin mai mult de jumătate, respectiv 241 milioane de euro.

“Pe fondul crizei sanitare, din dorinţa de a păstra distanţarea socială şi de a evita călătoria necesară returnării ambalajelor, românii au optat în 2020 pentru ambalajele de unică folosinţă, fie că vorbim de sticlă sau de plastic. Astfel, sticla nereturnabilă a înregistrat o creştere de 58% faţă de 2019, lucru datorat în mare măsură opririi sau diminuării activităţii în Horeca. Ambalajul tip PET a avut un avans de 2,2%, ceea ce marchează o contra-tendinţă, după 5 ani de scădere constantă, în care a pierdut 9 puncte procentuale din ponderea deţinută între ambalaje”, adaugă Julia Leferman, director general Asociaţia Berarii României.

Chiar şi în condiţiile unei stagnări în volum a pieţei, sectorul de bere continuă să aibă un impact pozitiv semnificativ asupra economiei româneşti. Industria berii asigură la nivelul întregii ţări, direct şi indirect, un număr de aproape 61.000 locuri de muncă pentru români, acoperă exclusiv din producţia locală aproximativ 97% din consumul intern de bere, iar 50% din ingredientele folosite la fabricarea berii provin din agricultura României.

Citește și: BĂUTURĂ ŞI MÂNCARE LA PREŢ REDUS, VESELIE LA COTE MAXIME. ASTĂZI ESTE HAPPY HOUR DAY, SĂRBĂTOARE NĂSCUTĂ PE MARE ŞI ADUSĂ PE USCAT DE NEVOIA DE DISTRACŢIE

În ceea ce priveşte preferinţele consumatorilor în funcţie de tipurile de ambalaje, structura pieţei berii pe parcursul pandemiei Covid-19 nu a păstrat tendinţele ultimilor ani. “După o creştere constantă de peste 5 puncte procentuale între 2015 şi 2019, sticla a scăzut anul trecut faţă de 2019 cu 2,6%. A crescut preferinţa pentru ambalajele de unică folosinţă. Astfel, sticla nereturnabilă a înregistrat o creştere de 58% faţă de 2019, iar ambalajul tip PET un avans de 2,2%. Totodată, berea ambalată la doză a crescut anul trecut cu 1,7 puncte procentuale, păstrând tendinţa de creştere a ultimilor ani”, se arată în raport.

Pe de altă parte, berea la draft a scăzut cel mai mult, din cauza închiderii parţiale sau totale a sectorului ospitalităţii pe parcursul ultimului an, de la 3,4% în 2019 la 2% anul trecut. Ponderea pe fiecare tip de ambalaj este: sticlă – 27,4%, doză – 23,9%, butoi – 2%, PET – 46,7%.

În topul tipurilor de bere consumate de români, berea lager a continuat să domine preferinţele în 2020, cu o pondere de 93,8%, în uşoară creştere faţă de anul anterior. Mixurile de bere şi berile aromatizate şi-au adjudecat 3,2% din piaţă, iar categoria specialităţi, în care intră, printre multe altele, berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roşie etc. 1,6% din piaţă. Berea fără alcool a deţinut o pondere de 1,4%. În ceea ce priveşte dinamica segmentelor în 2020, tendinţa de creştere înregistrată în ultimii ani de mixurile de bere şi berile aromatizate s-a menţinut, chiar dacă 2020 a adus un avans de doar 6% pentru acest segment (faţă de peste 32% anul anterior), în timp ce specialităţile de bere au scăzut cu 28%.

Raportul mai arată că numărul producătorilor de bere a crescut în România la 86 în 2020, faţă de 68 în 2019.

Sursă foto: beerena.com

Leave a Reply

eleven − 5 =