Skip to main content

Pandemia de coronavirus i-a forţat pe români să-şi revizuiască opţiunile în materie de concediu. În primul rând, destinaţiile interne, prevalează de două veri, în faţa celor din străinătate, fiind mult mai comode, la “sigure” şi necesitând mult mai puină bătaie de cap, în actualul context epidemiologic – teste PCR, emoţii privind anularea zborurilor şi alte chichiţe organizatorice.

Iată cele mai inedite locuri de vizitat vara aceasta în România

În aceste condiţii, nu-i de mirare că turismul intern a cunoscut un oarecare avânt şi locuri care altădată erau necunoscute au devenit acum destinaţii turistice, dacă nu de interes regional, cel puţin local. Iată câteva dintre acestea, adevărate colţuri de rai, care nu au fost “cotropite” încă de hoardele de turişti şi unde vă puteţi încărca bateriile de la sălbăticiunea relaxantă a naturii.

1. Alun, satul fantomă, cu străzi din marmură

Drumul de marmură este unic în România, are o lungime de 10 km şi uneşte satul Alun cu Valea Pestisului. Pe o porţiune de 6 km, drumul a fost pavat cu marmură rezultată în urma exploatării carierei din Alun, făcându-l cel mai prețios drum rural de la noi din țară. Se află situat în Munţii Poiana Ruscă, la mai puţin de o oră şi jumătate de oraşul Haţeg, din judeţul Hunedoara. Casele de aici au fundaţia din marmură, iar impunătoarea biserică a fost construită şi ea în întregime din marmură. Astăzi, satul este în proporție de 90% abandonat, la fel şi cariera de unde s-a extras ani de zile marmura pentru Casa Poporului. Calitatea marmurei din Alun este similară cu cea din celebra zonă italiană Carrara, recunoscută pentru culoarea albă. Din păcate, odată cu închiderea carierei de marmură, s-au închis şi oportunitățile localnicilor de a mai genera venituri, iar oamenii au plecat în alte părţi în căutarea locurilor de muncă. De aceea, astăzi satul are doar 5 locuitori şi are un aspect fantomatic. Dacă doriţi pentru această vară o călătorie în Ţinutul Pădurenilor, satul Alun este o atracţie de neratat, iar ca şi cazare aţi putea să vă orientaţi la pensiunile din apropiere de Haţeg.

Citește și: Unde ne bronzăm vara asta? Top 25 cele mai bune plaje din Europa în 2021, alese de turişti

2. Cazare de vis pe malul lacului, la Colibiţa

Ca localizare, lacul de acumulare Colibiţa se situează la poalele Munților Călimani, la o distanță de aproximativ 50 de km față de municipiul Bistrița. Accesul se face din localitatea Prundul Bârgăului, pe drumul ce se ramifica la dreapta, din centrul comunei, prin localitatea Bistrița Bârgăului. Acest lac are o suprafața impresionantă, în jur de 260 de hectare, cu o lungime de aproximativ 13 km. Într-un capăt al lacului se află satul Miţa iar în celălalt barajul. În apropierea barajului, în mijlocul lacului se află și o insulă, legată de malul stâng printr-o limbă îngustă de pământ, pe care este construită o pensiune (Vila Ana și Diana). Fiind așezat în locul fostului sat, pe fundul lacului sunt vizibile câteva rămășițe ale vechilor așezări cât și a bisericii, mărturii ale trecutului. Vara, când este foarte cald și secetă, lacul scade iar în unele părți se văd vârfuri de copaci. Adâncimea acestui lac nu a putut fi măsurată niciodată, dar indiciile duc la concluzia că adâncimea ar fi una foarte mare. Zona este foarte frumoasă, situată într-un cadru natural de excepție, mărginită de păduri verzi de brad și poienițe pline de flori de câmp. Aerul este bogat în ozon și iod, indicat pentru cei cu afecțiuni cardiace și pulmonare. 

Pentru cei cei vor să facă o plimbare pe lac există hidrobiciclete şi bărci care se pot închiria. În jurul lacului au fost amenajate și câteva trasee speciale, pentru a practică ciclismul montan, dar şi drumeţii. Pe partea dreaptă a barajului există un traseu turistic marcat cu galben ce duce la Tăul Zânelor, un lac format în mijlocul unei păduri de molid, aflat într-o arie protejată, la o distanță de aproximativ 7 km de Colibita. Din satul Miţa, pe un traseu turistic marcat cu triunghi albastru, prin pădure, se poate ajunge pe Vârful Bistriciorul (1990 m). Veți trece pe lângă o cazarmă militară unde este interzisă fotografierea. Un alt obiectiv turistic aflat la o distanță oarecum mică, de aproximativ 30 de km, este Castelul Dracula din Pasul Tihuţa. Ca loc de cazare o alegere excelentă ar fi Casa Pedscarului, situată chiar pe malul lacului Colibiţa.

Citește și: Cerere concediu de odihnă. Cum trebuie să arate

3. Triunghiul sacru din Argeş – mănăstirile din piatră de acum 800 de ani

Aşa-zisul triunghi sacru este compus din ansamblul rupestru de la Cetățuia, schitul de la Nămăiești și Mănăstirea Corbii de Piatră. La Corbii de Piatră se ajunge după cam o oră de mers cu maşina din Câmpulung Muscel, în direcţia Curtea de Argeş, cu specificaţia că undeva după jumătatea drumului se face dreapta spre Stăneşti. Se merge apoi în paralel cu Râul Doamnei, până în satul Corbi, locul de baștină al Corvineștilor. Aici, va trebui să traversezi râul spre satul Jgheaburi și să ții indicatoarele spre Mănăstirea Corbii de Piatră. După ce urci cele câteva zeci de trepte, nu înainte de a te odihni lângă coplotniță, ajungi la intrarea în Mănăstirea Corbii de Piatră, mănăstire ce datează din secolul XIV și găzduieşte cel mai vechi ansamblu de pictură bizantină, realizată înaintea celei de la Biserica Domnească de la Curtea de Argeș.

Săpată într-o stâncă înaltă de circa 30 m și lungă de 14.5 m, mănăstirea rupestră de la Corbii de Piatră găzduiește două altare funcţionale pe acelaşi naos, caracteristică a lumii bizantine din secolul X, ceea ce împinge vechimea construcţiei în primul mileniu al erei creştine.

4. Ineleţ, satul unde ajungi urcând pe scări

Ineleț este cunoscut popular ca și localitatea din România în care ajungi urcând pe mai multe scări de lemn. Cătunul cu pricina se află în județul Caraș-Severin și face parte din comuna Cornereva ce cuprinde în total 40 de sate și cătune fiind totodată comuna din țară cu cele mai multe localități alocate. Ineleț se află în Munții Cernei și are conform ultimului recensământ doar 15 locuitori. Calea de acces cea mai facilă este din Băile Herculane, cele două baze de plecare spre cătun sunt la 20 km de Băile Herculane în direcția Baia de Aramă. Ar mai fi un drum de acces dinspre comuna-mumă Cornereva dar acesta e un drum forestier destul de accidentat și prea puțin folosit.

Dacă locuiești în zona de sud a țării poți să vii și pe drumul Târgu Jiu-Baia de Aramă dar acesta nu este unul foarte bun așa că mai bine vii pe drumul european E70 până la Băile Herculane iar apoi pe DN67D spre Baia de Aramă. Dacă ești cu mașina o poți lăsa în una din parcările amenajate pe marginea drumului național. Prima etapă către Ineleţ începe prin traversarea unui pod suspendat. Apoi începe urcarea masivului muntos pe niște cărări bătătorite dar destul de abrupte, unde panta e în jur de 45 de grade. După aproximativ 15-20 minute se ajunge la cele patru scări suspendate. Ele totalizează aproape 100 de metri, dar scara cea mai de sus este poziționată la aproape la 90 de grade. Nu vă aşteptaţi ca după escaladare să vă apară imediat satul, înaintea ochilor. Mai aveţi destul de mers. Din fericire, din loc în loc există bănci pe care te poți așeza ca să îți tragi sufletul și ca să te poți rehidrata. La capătul călătoriei peisajul este însă fascinant, mirific, aproape ireal.

5. Drumul Vitoriei Lipa, din Baltagul

În roman personajul principal, Vitoria Lipan, parcurge un traseu în căutarea soțului ei. Principalele puncte din traseul Vitoriei în ordine sunt:

  • Măgura Tarcăului
  • Cruci
  • Vatra Dornei
  • Borca
  • Sabasa
  • Muntele Stânisoarei
  • Suha
  • Doi Meri
  • Sabasa.

Lungimea totală a traseului parcurs de Vitoria este de aprozimativ 150 km, dar este suficent şi dacă mergeţi până la până la Crucea Talienilor din Pasul Stânișoara, peisajele sunt de vis. Ca punct de plecare, acţiunea e localizată în Moldova, M-ţii Tarcăului, satul Măgura, în care locuieşte Vitoria Lipan. După Bobotează, primul drum îl face la mănăstirea Bistriţa pentru ca Sf. Ana să-i lumineze mintea şi să-i arate calea pe care s-o urmeze. Urmaţi-o și voi și veți avea parte de o vacanță inedită

Sursă foto: pexels.com