Skip to main content

“Libertatea presei, dacă înseamnă ceva, înseamnă libertatea de a critica şi a te opune”, spunea George Orwell, în urmă cu mai bine de şapte decenii. În fiecare an trebuie să ne aducem aminte de aceste cuvinte şi pare neverosimil că trebuie să le memorăm şi acum, după 75 de ani, dar încă se duce o luptă continuă între guverne, corporaţii, grupuri de presiune şi grupuri de presă, ziare sau jurnalişti independenţi, bătălie care îşi numără prea des victimele.

3 mai 2020 – 3 mai 2021 a fost o perioadă dificilă, printre cele mai grele din istoria presei. Pandemia şi criza din Belarus au fost numai vârful aisbergului, pentru că lumea a fiert ca într-un cazan în multe părţi ale lumii şi, nu la fel de mediatizate însă extrem de reale, crunte şi dureroase au fost masacrul populaţiei Tigray din Etiopia şi Eritreea sau urmările loviturii de stat din Myanmar. Cifrele sunt teribile: 49 de jurnalişti au fost ucişi în ultimele 12 luni, moartea a 43 dintre ei fiind în legătură directă cu munca pe care acerştia au desfăşurat-o.

Citește și: 1 mai. Ziua internațională a muncii – Tu cât de mult ai nevoie de ziua asta liberă?

În multe locuri din lume represaliile sunt în desfăşurare. Peste 40 de jurnalişti se află încă în spatele gratiilor în Myanmar, asta după ce mult mai mulţi au fost arestaţi după lovitura de stat. De asemenea, în ultimele 12 luni, în Pakistan s-au înregistrat 148 de atacuri împotriva jurnaliştilor, în creştere considerabilă faţă de anii precedenşi, după cum scrie Associated Press. De asemenea, s-au consemnat şase crime împotriva jurnaliştilor, şapte tentative de asasinat şi iar cinci ziarişti au fost răpiţi.

Jurnaliştii nu sunt însă numai victime, în multe dintre cazuri, mai ales acum, în vremurile pe care le trăim, sunt însă şi vinovaţi. În opoziţie cu infrmarea corectă ei sunt la baza conceptului de “fake news”, care bulversat lumea şi a schimbat percepţiile.

Tocmai de aceea, 3 mai este marcată ca o alarmă pentru guverne, de a-și onora obligația față de presă şi a-i asigira libertatea, dar este, de asemenea, o zi de considerație în rândul profesioniștilor din mass-media cu privire la problemele libertății presei și a eticii profesionale. Tema din 2021 a Zilei mondiale a libertăţii presei, “Informaţia ca bun public”, evidenţiază importanţa informaţiei ca bun public şi solicită îmbunătăţirea şi facilitarea obţinerii, distribuţiei şi recepţiei conţinutului informaţiei pentru a consolida meseria de jurnalist. Implicaţiile temei sunt foarte importante pentru jurnalismul din toate ţările lumii. Prin tema zilei se recunoaşte procesul de schimbare în care se află în prezent sistemul de comunicare şi informare, şi care are un impact deosebit asupra sănătăţii noastre, asupra drepturilor omului, asupra democraţiilor, şi în dezvoltarea durabilă la nivel planetar.

Citește și: Lista completă a lansărilor Netflix în mai. Toate titlurile din această lună, zi cu zi

Pentru a sublinia importanţa informaţiilor în cadrul mediului online, cu prilejul Zilei mondiale a libertăţii presei din 2021, ONUe evidenţiază trei subiecte-cheie, pe pagina online dedicată zilei: măsurile pentru a asigura viabilitatea economică a mijloacelor de informare; mecanismele pentru asigurarea transparenţei companiilor de internet; capacităţile sporite de competenţe pentru a dezvolta proiecte de alfabetizare media, care să permită oamenilor să recunoască şi să aprecieze jurnalismul ca parte vitală a informaţiei, ca bun public.

Conferinţa mondială, organizată anual începând din 1993, dedicată Zilei mondiale a libertăţii presei în 2021, este găzduită de UNESCO şi de guvernul Namibiei. Deschisă pe 29 aprilie, la Windhoek, se încheie pe 3 mai. Evenimentul reprezintă o experienţă care va combina atât participarea virtuală cât şi cea fizică. Conferinţa are pe agenda sa teme care trebuie dezbătute urgent, precum: ameninţarea cu dispariţia a presei locale din întreaga lume, o criză agravată de pandemia COVID-19; necesitatea de a veni cu noi idei pentru a face faţă provocărilor mediului online şi de a pune presiuni pe o mai mare transparenţă a companiilor de internet, toate acestea pentru a consolida siguranţa jurnaliştilor şi pentru a îmbunătăţi condiţiile de muncă ale acestora.

Conferinţa generală a UNESCO a adoptat la 15 octombrie 1991 o rezoluţie privind ”Promovarea libertăţii presei în lume”, care recunoştea că ”o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”. Adunarea Generală a ONU a proclamat Ziua mondială a libertăţii presei în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul conferinţei menţionate anterior.

Citește și: Pandemia pune și mai multă presiune pe ideea unui ”corp de vară” perfect! Cum i-a afectat pe tineri

ONU a declarat marcarea acestei zile pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: ”Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat”.

Leave a Reply

15 − 9 =