Skip to main content

Mulți oameni își fac griji cu privire la colesterol și au un motiv întemeiat. Mai mult de o treime dintre oameni au colesterolul ridicat, fapt care îi expune la un risc mai mare de accident vascular cerebral și boli de inimă, principala cauză de deces la nivel global.

Ceea ce mâncați poate juca un rol important în menținerea sănătății cardiovasculare și este rezonabil să credeți că a consuma alimente cu conținut de colesterol vă va crește nivelul de colesterol din propriul organism. Dar conexiunea nu este chiar atât de simplă cum pare la prima vedere. „Cred că pentru mulți oameni are sens și este logică o astfel de presupunere, dar majoritatea datelor, în contextul aportului curent, arată că situația stă un pic diferit”, a declarat pentru CNN Alice Lichtenstein, directorul Laboratorului de Nutriție Cardiovasculară al Universității Tufts. Cantitatea de colesterol din alimente nu se traduce neapărat prin cantitatea de colesterol din vasele de sânge.

„Vinovatul mai mare”

Orientările dietetice ale Departamentului Agriculturii al SUA nu specifică un nivel maxim pentru cât de mult colesterol ar trebui să aibă o persoană în dieta sa – recomandarea a fost eliminată în publicația 2015-2020 și nu a fost inclusă în cele mai noi linii directoare lansate pentru 2021. Motivul? În cele mai multe situa’ii, cantitatea de colesterol pe care o ingerăm nu este cu adevărat o problemă.

Când ne gândim la colesterolul din dietă, Lichtenstein subliniază că este important să se ia în considerare cât de mult îl consumă oamenii de obicei într-o zi. Ea a fost în comitetul care a decis că recomandarea dietetică anterioară, de a limita aportul zilnic de colesterol la 300 miligrame nu era necesară. De ce? Pentru că majoritatea dintre noi făceam deja asta. Femeile consumă, în medie, 250 de miligrame de colesterol pe zi, iar bărbații 350 de miligrame, potrivit medicului Lichtenstein. Prin urmare, comitetul nu a considerat colesterolul un „nutrient de îngrijorare pentru sănătatea publică”. O meta-analiză a Asociației Americane a Inimii, publicată în 2019, după analiza a mai mult de 50 de studii, nu a găsit o asociere semnificativă între colesterolul alimentar și riscul cardiovascular. Acolo unde consumul de colesterol pare să crească riscul, oamenii mănâncă de trei ori cantitatea medie, scrie CNN.

„Consumul de alimente bogate în colesterol crește colesterolul din sânge, de obicei cu o cantitate mică, dar totuși semnificativă”, a explicat dr. Stephen Devries, cardiolog și director executiv al institutului non-profit Gaples, din Deerfield, Illinois. Efectul consumului de alimente care conțin mult colesterol „poate să nu fie atât de mare pe cât ne-am putea aștepta, deoarece cea mai mare parte a colesterolului din sânge provine de fapt din propria producție a organismului”. Când consumi o cantitate mare de colesterol, corpul tău va produce instantaneu mai puțin colesterol, pentru a păstra un echilibru.

O preocupare mai mare este legată de ceea ce se ingerează de obicei alături de colesterol: grăsimile saturate. Consumul de alimente bogate în grăsimi saturate crește producția de lipoproteine cu densitate mică sau colesterol LDL („rău”), care se poate acumula în interiorul arterelor, limitând fluxul de sânge la inimă și creier, sporind șansa de infarct sau accident vascular cerebral. „Grăsimile saturate sunt un vinovat mai mare pentru creșterea colesterolului din sânge în general, decât colesterolul din dietă”, a mai spus Devries.

Rolul colesterolului în organism

Animalele – inclusiv oamenii – produc colesterolul pentru a îndeplini o serie de funcții importante în organism, cum ar fi producerea hormonilor sexuali, transformarea luminii solare în vitamina D și formarea unei părți a membranei celulare. Plantele nu produc colesterol, deci colesterolul din organismele noastre provine din consumul de produse de origine animală, în principal carne și lactate. Iar acestea sunt surse dietetice din topul grăsimilor saturate, ceea ce Devries a numit „o dublă rușine pentru creșterea nivelului de colesterol din sânge”.

Există un aliment popular care împiedică această tendință: ouăle, care au un conținut scăzut de grăsimi saturate, dar foarte bogat în colesterol. Un ou conține 1,6 grame de grăsimi saturate și 187 de miligrame de colesterol. De fapt, ouăle reprezintă un sfert din colesterolul din dieta americană. În momentul de faţă ştiința nu poate să decidă dacă ouăle sunt bune sau rele pentru sănătate’. Unele studii sugerează că consumul de ouă crește riscul de boli cardiovasculare, în timp ce altele concluzionează că nu. Dacă ouăle în sine nu conțin prea multe grăsimi saturate, „tovarășele” lor de la micul dejun, slănină, cârnați, brânză – abundă în grăsimi saturate. „Acum ne dăm seama că este mult mai important să analizăm tiparele dietetice, întreaga imagine. Poți fi uşor indus în eroare dacă te uiți doar la alimentele individuale și nu la ce se serveşte pe lângă ele”, spune Alice Lichtenstein.

Experții în nutriție subliniază că este crucial nu doar să elimini așa-numitele alimente proaste din dieta ta, ci să fii atent la cu ce le înlocuiești. Multe dintre controversele legate de efectele grăsimilor saturate asupra sănătății, de exemplu, au venit din studierea a ceea ce se întâmplă atunci când oamenii le reduc fără să țină cont de ceea ce mănâncă. „Dacă grăsimile saturate sunt înlocuite cu carbohidrați rafinați, cum ar fi zahărul sau pâinea albă, atunci s-a dovedit că nu prezintă niciun beneficiu net pentru sănătate”, explică Stephen Devries.

Fructele de mare – în special creveții – pot avea un nivel ridicat de colesterol. Dar crustaceele și peștele sunt surse excelente de proteine slabe și furnizează acizi grași esențiali Omega-3, pe care organismul nu îi poate produce singur. Asta le face să fie înlocuitori buni pentru carnea roșie și cea albă, a păsărilor de curte. În ceea ce privește vechea întrebare cu ouăle, Devries recomandă să nu consumați mai mult de patru ouă pline pe săptămână – adică inclusiv gălbenușul, unde este aproape tot colesterolul, împreună cu aproximativ jumătate din proteine. Lichtenstein, în schimb, nu este prea preocupată de limitarea consumului de ouă, mai ales că este o proteină de înaltă calitate. Ambii experți sunt însă de acord că, dacă mănânci ouă în mod regulat și nu ai un nivel ridicat de LDL, probabil că este bine să continui să faci ceea ce faci.

Există însă unii oameni care ar trebui să fie mai atenți la aportul de ouă și alte alimente bogate în colesterol. Aici sunt incluse persoanele care au colesterol ridicat peste limită (peste 200 miligrame / decilitru) sau alți factori de risc pentru bolile cardiovasculare, cum ar fi antecedentele familiale, sau cei care sunt hipersensibili la colesterolul din dietă, ceea ce înseamnă că chiar și cantități regulate cresc semnificativ nivelul colesterolului din sânge. Persoanele cu diabet de tip 2 ar trebui, de asemenea, să urmărească atent colesterolul din alimentele lor.

Pentru majoritatea oamenilor, îngrijorarea asupra colesterolului în anumite alimente este mai puțin semnificativă pentru sănătatea inimii, dar experţii recomandă schimbarea „suspecților” obișnuiți – cum ar fi carnea roșie, lactatele cu conținut mare de grăsimi, alimentele ambalate și băuturile cu zahăr – şi înlocuirea lor cu mai multe legume, fructe, nuci, cereale integrale și fasole.

One Comment

Leave a Reply

eighteen − 7 =