Skip to main content

Cei mai mulți tinerii aleg să termine o facultate de top și să se angajaze în companii care oferă slujbe bune și cu toate că știu că se înscriu la ore grele de muncă și zile uluitor de lungi, aceștia acceptă totuși să rămâne pe postul pentru care au muncit atât de mult.

În majoritatea corporațiilor uriașe, cu mii de angajați, tinerii doar visează la programe de la 9-17 sau vacanțe în care își lasă telefonul în camera de hotel. Încă de la început, angajații juniori sunt conștienți de faptul că întră într-un proces monstru și că trebuie să treacă prin multe provocări pentru a fi împliniți la locul de muncă. Doar pentru că acești tineri muncitori au impresia că au găsit locul de muncă perfect, asta nu înseamnă că sunt pregătiți în mod corespunzător de ceea ce vor găsi acolo sau că așteptările lor se potrivesc cu realitatea.

Citește și: REDUCERE PROGRAMULUI DE MUNCĂ LA 5 ORE PE ZI, O IDEE BUNĂ DOAR ÎN APARENŢĂ. CE DEZAVANTAJE ŞI PERICOLE SE ASCUND ÎN SPATELE AŞA-ZISEI RELAXĂRI

Un sondaj realizat de un grup de 13 analiști de la Goldman Sachs a arătat adevărata față a muncii în corporație și cum îi afectează pe tinerii abia ieșit din băncile universităților. Potrivit sondajului, tinerii petrec la locul de muncă peste 95 de ore de program, sănătatea lor mintală și fizică este precară, relațiile personale cu cei din jur s-au deteriorat, fiind numiți chiar și ”inumani”. Rezultatele acestui sondaj este șocant, însă nu departe de realitate. Aceste lucruri sunt știute chiar și de cei care ajung să fie pioni principali, respectiv tinerii, care își doresc o funcție bună într-o companie de top, fără să le pese de aceste consecințe.

Acesta este prețul pe care mulți dintre tineri îl plătesc pentru o recompensă pe termen lung de putere, prestigiu și bani în instituțiile mari. Și chiar dacă se spune că fără muncă nu ajungi departe, merită oare atâta efort și implicit sănătate, pentru o recompensă ca aceasta?

Aceasta cultură a corporațiilor există de foarte mulți ani, potrivit William D Cohan, care a lucrat timp de 17 ani pe Wall Street. Acesta susține că tinerii ajung să muncească mai mult pentru angajații cu mai multă experiență și vechime fac doar o muncă superficială, iar munca grea le revine angajaților juniori, care deseori sunt în monoritate asta pentru că marile companii nu fac angajări pentru a nu pierde profitul. Majoritatea angajaților sunt conștienții de nivelul de muncă, însă salariul substanțial, precum și prestigiul că aceștia lucrează într-o companie de renume îi fac să accepte foarte ușor aceste locuri de muncă.

Citește și: ”Karoshi” – Moartea de epuizare sau ravagiile suprasolicitării la locul de muncă. Tragedia pe care Japonia a “exportat-o” în toată lumea

Și Christopher R Di Fronzo, director asociat al Inițiativei financiare Tufts de la Universitatea Tufts din Massachusetts, SUA, care ajută studenții să-și găsească locuri de muncă în domeniul financiar și de consultanță, susține că cei mai mulți dintre aceștia știu cât de mare este volumul de muncă. Cu toate acestea, absolvenții care au ajuns să lucreze în marile corporații au recunoscut că „odată ce o trăiești, viața de acolo este mult mai rea”.

”Am vrut să-mi dovedesc că pot să o fac”

BBC a prezentat cazul unui tânăr, Bill Keenan, care lucrează la una dintre cele mai importante bănci de investiții din New York City. Acesta a ajuns să lucreze în domeniul afacerilor după o carieră profesională ca sportiv de hochei pe gheață. Potrivit declarațiilor lui, acesta a ales să-și schimbe total domeniul din cauza „nesiguranței”. ”Am vrut să-mi dovedesc mie că pot să o fac, pentru că mereu am auzit că acesta este cel mai greu lucru din lume”, a povestit el.

Bill Keenan s-a angajat ca asociat în anul 2016 și a avut sentimentul că va trece printr-o situație dificilă încă de la început. Acesta a spus că a avut multe nopți grele, pline de anxietate, insomnii și coșmaruri. ”Știi în ce te bagi, iar asta e valabil în majoritatea slujbelor. Este nevoie să faci niște lucruri dureroare de-a lungul drumului pentru a ajunge unde vrei”.

Sondajul realizat de specialiști vine într-un moment bun, asta pentru că social media este din ce în ce mai prezentă, iar generațiile de astăzi sunt din ce în ce mai conștiente de toxicitatea la locul de muncă și de sănătatea lor mintală. De asemenea, pandemia de coronavirus este și ea unul din factori. Bill Keenan a declarat, din experiența lui, că munca de la birou era atenuată de colegii săi, însă în momentul în care a început să lucreze de acasă, odată cu apariția restricțiilor, a observat că munca grea a devenit și mai grea.

Citește și: Câţi angajaţi au lucrat de acasă în pandemie? România şi Bulgaria sunt codaşele Europei la telemuncă

Cercetătorii susțin că această cultură a muncii este adânc înrădăcinată și poate fi schimbată foarte dificil, iar asta din cauza numărului mare de ani în care a prins rădăcini. Totuși, schimbările semnificative pot avea loc, iar asta doar dacă personalul din conducere se implică mai mult în gestionarea sarcinilor la locul de muncă. Chiar și așa, este posibil ca unii angajați tineri să continue de bună voie aceste obiceiuri, deoarece râzvnesc după validare. Rampa de lansare în carieră și promisiunea unei compensații din ce în ce mai mare sunt motivele pentru care aceștia vor continua să muncească pe rupte, fără să țină cont de consecințele care vor urma.

Sursă: BBC.com

One Comment

Leave a Reply

19 − 11 =