Skip to main content

Trei sferturi s-au scurs din 2020, iar anul acesta este deja declarat drept cel mai îngrozitor care i-a fost dat umanității sa îl trăiască. Pare ca nicicând omul n-a cedat cu atâta docilitate din libertățile sale, ca la un semn, și ca și cum pandemia n-ar fi fost de ajuns, in spatele bolii se ascunde “focul”, încălzirea globală, care amenință sa distrugă și ultimele rămășițe de mediu care n-au fost pervertite de mâna omului.

O societate bolnavă într-o natură schingiuită este imaginea proiectată a lui 2020, dar oricât de grotescă ar trebui să para, situația nu este nici pe departe atât de înfiorătoare în comparație cu altele pe care omenirea a trebuit să le înfrunte și cu care a învățat sa trăiască. Istoria este plină de astfel de momente, dar cel mai remarcabil dintre toți este anul 536, cel care a schimbat într-adevăr istoria lumii, scrie Forge.

UN AN Și JUMĂTATE FĂRĂ SOARE

“Nu în 1349, când Moartea Neagră a omorât jumătate din Europa. Nu în 1918, când gripa a ucis între 50 și 100 de milioane de oameni, majoritatea tineri. 536 a fost cel mai rău”, spune istoricul medieval Michael McCormick, arheolog care conduce Inițiativa Universității Harvard pentru Știința Trecutului Uman. O ceață misterioasă a acoperit atunci Europa, Orientul Mijlociu și părți din Asia scufundând zilele în semi-întuneric, timp de 18 luni. „Căci soarele și-a dat lumina fără strălucire, la fel ca luna, pe tot parcursul anului”, scria istoricul bizantin Procopius. Temperaturile foarte scăzute s-au menținut și mai mult timp, iar deceniul care a urmat avea sa fie cel mai rece din ultimii 2.300 de ani. In 536 a nins în plină vara in China, recoltele peste tot in lume au fost compromise, iar oamenii au început sa moara de foame.

Cronicile irlandeze vorbesc despre o gravă criza a pâinii între 536 și 539, iar apoi, în 541, ciuma bubonică a lovit portul roman Pelusium, din Egipt. Ceea ce a fost numita “ciuma lui Justinian” s-a răspândit rapid, decimand până la jumătate din populația Imperiului Roman de Răsărit și grăbind prăbușirea acestuia, mai spune McCormick. Istoricii știau de multă vreme că mijlocul secolului al VI-lea a fost o oră întunecată în asa-numitul Ev Mediu Întunecat, dar sursa norilor misterioși a fost mult timp un puzzle. O analiză ultraprecisă a gheții dintr-un ghețar din Alpii Elvețieni, făcută de către o echipă condusă de McCormick și glaciologul Paul Mayewski, de la Institutul Schimbărilor Climatice de la Universitatea din Maine, a găsit “vinovatul”. O erupție vulcanică cataclismică, produsă in Islanda, a fost cea care a acoperit cu cenușă emisfera nordică, la începutul anului 536. Au urmat alte două erupții masive, în 540 și 547. Loviturile repetate, urmate de ciumă, au aruncat Europa în stagnarea economică care a durat până în 640.

CÂTEVA DECENII LIPSĂ

Oamenii din vremurile noastre se grăbesc de cele mai multe ori sa ridiculizeze temerile generațiilor anterioare cu privire la Apocalipsa, dar nu e greu să-ți dai seama de ce exista credința pe scară largă că sfârșitul este aproape. Un cocktail mortal de întuneric, foame și boli aruncase o mare parte din lume în disperare. Este posibil ca unii ani de istorie preînregistrată să fi fost mai răi. De asemenea, se pare că „cel mai rău an din istorie” nu a avut un impact grav asupra Africii, Americii sau Australiei. Cu toate acestea, 536 este cu siguranță un an care a condus la suferințe în cascadă pentru câteva decenii viitoare, iar asta îl face mai nefast decât alți ani cataclismici sau plini de războaie.

Așadar, până în momentul de faţă, comparația cu 2020 nu stă încă în picioare. Doar dacă 2021 și anii următori nu vor fi petrecuţi în aceeași groază de boală, iar războiul împotriva morții ne va atrofia iremediabil empatia și spiritul gregar și ne vom întemnița de bună voie bucuriile de zi cu zi, păzindu-le cu propria noastră frică. În mod practic, lui 2020 îi mai lipsesc câteva decenii ca să fie declarat cel mai rău din istorie. Și atunci da, peste câteva secole, istoricii pot spune despre el că a fost anul care a deraiat societatea de la mersul pe care îl avea de doua mii de ani și i-a dat reguli noi după care să se guverneze.