Skip to main content

Pandemia de coronavirus ne-a făcut să uităm pe moment de problemele legate de mediu, guvernele îşi redirecţionează resursele către sănătate şi alte domenii conexe şi au scos ecologizarea de pe lista de priorităţi, dar planeta se degradează sub ochii noştri. Şi mai mult decât atât, oamenii mor din cauza lipsei reale a unei preocupări legate de calitatea aerului sau a apei. Cele mai recente studii sunt de natură să ne şocheze, pentu că din cauza poluării unui număr de aproape o jumătate de milion de copii li s-a luat anul trecut dreptul la viaţă, mai exact şansa de a începe una.

Citește și: REZOLVĂM O PROBLEMĂ CREÂND-O PE ALTA! CUM AU AJUNS MĂȘTILE DE PROTECȚIE SĂ FIE PRINCIPALII FACTORI DE POLUARE – FOTO

În cifre exacte, poluarea aerului a ucis 476.000 de nou-născuţi în 2019, în special în India şi Africa subsahariană, aproape trei sferturi din aceste decese fiind cauzate de fumurile toxice emanate de combustibilii folosiţi pentru gătit. Peste 116.000 de sugari indieni au murit din cauza poluării aerului în prima lună de viaţă, iar 236.000 în Africa subsahariană, potrivit State of Global Air 2020, care foloseşte date compilate de două institute americane (Health Effects Institute şi Institute for Health Metrics and Evaluation). Potrivit autorilor studiului, există din ce în ce mai multe dovezi care permit corelarea expunerii mamelor la poluarea aerului în timpul sarcinii cu riscul crescut de a naşte bebeluşi subponderali sau prematuri.

“Deşi există o reducere lentă şi constantă a dependenţei gospodăriilor de combustibili de proastă calitate, poluarea aerului cauzată de aceştia continuă să fie un factor-cheie în decesul acestor copii de vârstă mică”, spune Dan Greenbaum, preşedintele Health Effects Institute. În total, poluarea aerului a provocat 6,7 milioane de decese în întreaga lume în 2019, potrivit studiului, ceea ce o face a patra cauză de deces.

COSTURILE POLUĂRII ÎN BUCUREŞTI SUNT DE PESTE 6 MILIARDE DE EURO

Calitatea proastă a aerului este responsabilă pentru decesul prematur a 480.000 de persoane şi în Europa, potrivit Agenţiei Europene de Mediu (AEM), bilanţ care ar putea fi subestimat, avertizează experţii. Dar, dincolo de viaţă, ea costă şi bani. Poluarea aerului îl costă pe un locuitor al unui oraş european aproximativ 1.250 de euro pe an în timp ce pentru un bucureştean costul este de peste 3.000 de euro, arată un raport al Alianţei Europene pentru Sănătate Publică (EPHA), care cuantifică valoarea monetară a deceselor premature, a îngrijirilor medicale şi a zilelor de muncă pierdute în 432 de oraşe europene. Conform acestui raport, poluarea îi costă pe locuitorii oraşelor europene peste 166 miliarde de euro în fiecare an.

Analiza a vizat cei trei poluanţi principali ai aerului, particulele, dioxidul de azot şi ozonul, precum şi costurile sociale, adică costurile directe legate cu îngrijirile medicale şi indirecte precum reducerea speranţei de viaţă sau maladiile precum bronşitele cronice grave. În medie, poluarea aerului de pe urma combustibililor fosili în 2018 l-a costat pe un locuitor al unui oraş european 1.250 de euro, adică echivalentul a 3,9% din venitul său anual.

Citește și: TRANSFORMAREA PLASTICULUI ÎN MÂNCARE, ULTIMA INVENŢIE A SAVANŢILOR. ESTE CAMPANIA DE RECICLARE DOAR O MARE FRAUDĂ? PESTE 90% DIN PLASTICUL PRODUS ÎN ULTIMII 70 DE ANI NU A FOST NICIODATĂ RECICLAT, CIFRE ŞI DATE CARE ARATĂ CÂT DE SUFOCAT E MEDIUL

“Trebuie menţionat că există o diferenţă semnificativă în rândul oraşelor: în Bucureşti costurile totale se ridică la peste 3.000 de euro pe an, în timp ce în Santa Cruz de Tenerife din Spania costurile sunt mai mici de 400 de euro pe an. În multe oraşe din Bulgaria, România şi Polonia costurile sociale asociate cu sănătatea sunt cuprinse între 8 şi 10% din venituri”, susţin autorii raportului. În topul oraşelor europene cu cele mai mari costuri provocate de poluare aerului, autorii studiului au pus pe primul loc Londra, cu costuri totale în valoare de 11,380 miliarde de euro, urmat de Bucureşti cu 6,345 miliarde de euro şi Berlin cu 5,237 miliarde de euro. “Studiul nostru arată cât de dăunător pentru sănătate este un aer toxic dar şi că există importante inegalităţi între diferitele părţi ale Europei”, a comentat secretarul general al Alianţei europene pentru sănătate publică, Sascha Marschang. “Situaţia poate fi îmbunătăţită prin politici publice în materie de transport iar oraşele pot reduce costurile prin încurajarea mobilităţilor non-poluante”, a adăugat Sascha Marschang.

Poluarea aerului în oraşe este cauzată de factori multipli: transportul, încălzirea locuinţelor sau activităţile industriale şi agricole. Deşi este dificil să se evalueze cu exactitate ponderea fiecărui factor, raportul a analizat cu precădere influenţa transportului şi a estimat că o creştere cu 1% a numărului de maşini dintr-un oraş creşte costurile sociale cu aproape 0.5%.